duminică, 15 ianuarie 2017

TOUR DU MONT BLANC( ZIUA 2)


Ziua 2- Luni, 25.07.2016
Refuge de Miage( 1560 m)- Les Contamines- Refuge De La Balme( 1706 m)- Col de Bonhomme(2329 m)- Col de la Croix du Bonhomme( 2433 m)- Refuge du Col de la Croix du Bonhomme( campare)

Wow, e luni... E LUNI dimineata si nu se aude nimic altceva decat vuietul pâraielor izvorâte din ghețar! N-am mai prins de multă vreme o zi de luni pe munte! Abia acum, in plin soare, vedem si noi cine ne-a vegheat somnul: Aiguille de Bionnassay si Dômes de Miage. Valea e superbă, cerul albastru curat, apa rece ca gheața, aerul tare iar micul dejun merge de minune! O dimineata...fresh!!!


Ne strangem corturile, luam rucsacii in spinare cu directia Les Contamines, o comună pe care o vom traversa in “goana” de a recupera un sfert de zi/ de traseu pierdut duminica. Se pare ca suntem decalați si defazați inca de la inceputul turului, dar recuperam noi! Pe Gilmour nu-l ascultam si nu-l vedem in fiecare zi… Ba daaaa, Gilmour incă imi cantă!!!
De la Refuge de Miage, evităm urcarea spre Mont Truc( 1811 m) pentru ca astazi vom avea si alte urcări consistente( inclusiv o urcare in autobuz :) )... si pana in Les Contamines alegem sa coborâm vreo 4- 5 km pe drum forestier. Bineînțeles, Gilmour face duet cu glezna mea care o ia razna în bocanc pe note acute! Drumul forestier ne conduce în nordul localității Les Contamines Montjoie, apoi ajungem in centru si ne oprim la umbră să așteptăm autobuzul care ne va duce la Notre Dame de la Gorge( 1210 m), zona din care incepe urcarea spre Col de la Croix du Bonhomme( 2433 m).




Pana vine autobuzul, ne facem plinul cu inghețată, tarte, mere, suc de portocale iar eu stau si privesc luuuung afișul ăsta:


Dupa oftaturi si tot felul de gânduri in fața afișului, apare autobuzul pe care il umplem cu rucsacii noștri incât localnicii cu greu iși mai găsesc loc si dupa vreo 10- 15 minute, coboram la capăt de linie, in zona care poartă numele bisericuței catolice Notre Dame de la Gorge.


La intrarea in traseu gasim un indicator cu informatii. Marcajele si indicatoarele sunt destul de rare pe poteca TMB, de ținut minte! Să vedem ce avem astăzi in meniu! Prima listă din partea de sus e a noastră; până in Col de la Croix du Bonhomme( 2433 m) avem de bifat tot ceea ce scrie acolo.



Ne așteaptă numai si numai urcare, vreo 10- 15 km, prin Rezervația Naturală Contamines Montjoie ... Bon apetit, pentru asta am venit!!! Desi e atâta pădure in jur, pe potecă nu scăpăm nicicum de soarele care ne încinge de ne merg și fulgii, nu doar picioarele. Până la Refugiul La Balm( 1706 m), poteca e un soi de drum forestier fără sfârșit, dar nu plictisitor. După ce trecem de Refuge Nant Borrant( 1460 m), ieșim din zona de pădure și dăm cu ochii de crestele Aiguilles de la Pennaz( 2684 m) si nu numai.


Se înnorează, stă să plouă și tragem tare să ajungem la Refuge De La Balm( 1706 m) pentru o pauză de rehidratare. Sucul de portocale este la mare căutare pentru că ne restartează toate cele. Hai și un sandwich, câteva fructe uscate și o luăm din loc pentru că e destul de târziu. Andreea, Adrian si copiii lor se hotărăsc să campeze aici, au alte planuri.

Refuge De La Balm( 1706 m)


Ploaia ne ajunge din urmă dinspre nord, dinspre Valea Val Montjoie. Cu cât urcăm, intrăm cu capul în plafonul de nori și cu picioarele în zăpadă. E umezeală, aerul e tot mai rece, vizibilitatea e din ce în ce mai scăzută, din când in când colți de stâncă ies din nori ca niște fantome...e o atmosferă destul de ciudată și jilavă.... Nici de pozat nu-mi arde și nici David Gilmour nu mai cântă. Pe vremea asta, s-o fi dus și el la o bere... :) 



Și tot urcăm și orbecăim pe teritoriul norilor și pe la 20,30, dăm de adăpostul din Col de Bonhomme. Uh, în sfârșit! Suntem la 2329 m și nu vedem nimic în jur. Din cauza vremii, ratăm priveliștile spre Valea Val Montjoie( spre nord) și spre Vallon de la Gittaz( spre sud-vest). Facem o pauză scurtă în adăpost cât să ne vedem fața unul altuia, apoi, prin perdeaua de nori, pornim spre ( trecătoarea/ șaua) Col de la Croix du Bonhomme( 2433 m). Mai mult de o oră n-ar trebui să facem, apoi Refuge Croix du Bonhomme e foarte aproape de șa.




Cu cât urcăm, încep să se spargă norii și dintr-o dată ne trezim în lumina caldă a apusului! Totul în jur se colorează, capătă viață, parcă și starea de spirit ni se mai schimbă chiar dacă suntem obosiți și cu foamea la purtător!





Deși mi-e gândul la o supă caldă și la comprese reci pentru gleznă, nu pot să rămân indiferentă la ceea ce se întâmplă în dreapta mea:Vârful Roches Merles( 2497 m) își face apariția din valurile de nori asemenea unui bot de rechin.

Vârful Roches Merles( 2497 m)

Ajungem la Refuge Col de la Croix du Bonhomme( lerefugedubonhomme.free.fr), îl salutăm din mers si ne indreptăm spre locul de campare( cam la 150 m distanță de cabana) unde apucăm să ne punem corturile în ultima rază de lumină.









Niciun comentariu :